sub tălpile
desculţe
aceleaşi vise
ca cele de mâine
beau acelaşi
ceai
de mentă
înfiorător
sunt dementă ştiu ok
toţi ne naştem demenţi
mă tratez cu viaţa
toţi ne naştem demenţi
mă tratez cu viaţa
trag
draperiile
poate intră
soarele în mine
dar nu e soare
am uitat
toamna nu-i
soare
doar dacă vrei
inconştient
mă gândesc mă
abandonez
cum ar fi dacă
dacă dacă
n-aş putea gândi
cine aş fi dacă dacă dacă
aş putea fi
aş putea fi
tu râzi
beau acelaşi
râs acelaşi pământ
calc aceeaşi
frică aceleaşi stele
dintotdeauna
mereu
sentimentul blând
că nu fac nimic
nu pot face
mai mult
îl citesc pe
kant
calc sub tălpi
adevăruri sacre atent
nimic nu se
termină
niciodată
unde-i
dumnezeu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu