mi-ai zis inchide ochii si lasa-ti aripile sa-ti creasca pe
sub haine lasa-le sa intre inauntru sa-ti ajunga la suflet dar nu stiai ca nu
mai am suflet cand ai aflat mi-ai spus sa privesc cerul si el se va renaste dar
n-am reusit sa zbor din priviri cu pasarile pentru ca nu aveam aripile crescute
a venit martie si schitez ca invat sa traiesc martie are un miros crud de ger
combinat cu ranjet de soare si niste ciupituri de obraz o palma pe coapse niste
saliva pe gura paharului de vin si scrum de tigara cazut pe o dusumea martie
imbraca plamani in minciuni si sperante si in inimi pompeaza sange lasa vantul
sa-mi exileze parul pe umeri parca ma simt mangaiata in sfarsit a trecut mult
de atunci si uitasem ce puternic te protejeaza o mangaiere a parului in martie
de propriile dorinte si-atunci parca zambesc si parca pot sa vad si oamenii
zambind nu toti fug dupa viata incercand sa o prinda sunt si oameni care o
traiesc pentru ca viata trebuie traita asta imi amintesc la fiecare inceput si
imi cresc aripile invers cand ajung absurd in inceputuri si toti uitam ca vom fi dezamagiti pentru ca martie e luna in care totul se uita si incepe totul uneori incepe la fel uneori inceputul se schimba si totu-i atat de
frumos cand oamenii uita ca totul se termina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu